pediatru.MyForum.ro :: Vocabularul activ vs. vocabularul pasiv

Trimis: 26/11/2010 13:52

Autor: Claudia Gabriela Dumitriu, psiholog

Vocabularul activ reprezinta totalitatea cuvintelor folosite in mod efectiv de o persoana in comunicare, iar vocabularul pasiv reprezinta suma cuvintelor pe care vorbitorul le intelege, dar nu le utilizeaza, din diverse motive.

Studiile privind dezvoltarea copilului stabilesc repere generale ale dezvoltarii limbajului: ganguritul in întâia jumatate de an, primele cuvinte intre 8 si 18 luni, combinatii de cuvinte la inceputul celui de-al treilea an de viata si constructii gramaticale in jurul varstei de 4-5 ani. Desigur, diferentele individuale isi spun cuvantul, si nu toti copiii traverseaza aceste stadii cu aceeasi durata si caracteristici, achizitia limbajului fiind in stransa dependenta de predispozitiile interioare si elementele de mediu.

Inzestrarile native si cresterea intr-un mediu bogat in comunicare il ajuta pe copil sa-si dezvolte si imbogateasca in mare masura atat vocabularul activ, cat si pe cel pasiv. Mama are, in general, rol de profesor in primii ani de viata ai copilului, prin natura relatiei de apropiere dintre cei doi. Insa acest lucru nu este ferit de riscuri, caci mama, din dorinta de a se face inteleasa si a simplifica limbajul pentru a-l face mai accesibil copilului , poate altera structurile de pronuntie, ducand la o achizitie gresita care va necesită mai tarziu corectata, nu fara eforturi. Din acest motiv, este indicat sa vorbim copilului in mod corect, chiar daca folosim cuvinte simple pentru a ne face intelesi, indiferent de varsta copilului.

In general , vocabularul pasiv este cu mult mai dezvoltat decat cel activ, deci copilul poate intelege mai multe decat poate exprima in cuvinte. Fiecare conversatie la care asista este o noua ocazie de a-si imbogati vocabularul, si de cele mai numeroase ori este nevoie de o perioada considerabila de timp pentru a putea transfera elemente ale vocabularului pasiv in limbajul curent.

Dezvoltarea vocabularului este dependenta de expansiunea codului lingvistic care presupune in primul rand o dezvoltare semnatica, si apoi o creștere sintactica.

Dezvoltarea semantica inseamna îndeplinirea corespondentei intre concept si eticheta verbala, de exemplu asociarea imaginii unei usi cu cuvantul care o desemneaza, iar aceasta operatie presupune un efort cognitiv îndeajuns de mare. Modul in care se realizeaza achizitiile verbale demonstreaza o importanta conexiune intre evoluția cognitiva si cea a vocabularului. Din acest motiv, copilul achizitioneaza mai rapid cuvinte care corespund obiectelor, decat cuvinte care desemneaza actiuni sau caracteristici ale obiectelor. Obiectele pot fi puse mai usor in legatura cu cuvintele căci sunt mai usor observabile si analizabile de catre copii, prin urmare vor face mai facil parte din vocabularul activ al copilului, acesta putand opera cu ele in cadrul comunicarii. Desemnarea actiunilor sau insusirilor unor obiecte prin intermediul cuvintelor necesita atat o dezvoltare cognitiva, cat si o experienta suficienta, pentru a deveni active in cadrul vocabularului. Progresul sintactica vine in completarea celei semnatice si priveste achizitiile vorbirii corecte din punct de vedere gramatical.

Foarte multi copii dau dovada de o buna capacitate de comunicare in cadrul familiei, insa atunci cand ajung in contexte sociale nu pot sustine o conversatie. Este trebuință in acest caz de largilea sferei vocabularului activ, pentru a se realiza, pe cat posibil, un echilibru intre acesta si vocabularul pasiv. Atunci cand, odata cu inaintarea in varsta, decalajul dintre vocabularul pasiv si cel activ foarte mare, afectand puterea de comunicare a copilului, este necesitate de corectarea deficientelor de vorbire.

Putem, de asemenea, intalni situatia in care copilul poate folosi cuvinte a caror semnificatie nu a fost inteleasa. De aceea este bine ca atunci cand il surprindem utilizând cuvinte noi sa verificam daca le intelege sau daca au legatura cu contextul, intr-un mod cat mai putin intruziv, fara sa ii creem impresia ca il criticam, pentru a nu genera la copil reactii defensive care pot duce in timp la timiditate in comunicare. Pentru dezvoltarea calitativa a vocabularului activ, scopul nostru nu este sa il invatam cat mai multe cuvinte noi, ci cat mai multe cuvinte uzuale, cu mare frecventa in vorbirea curenta, care sa ii sporeasca in primul rand capacitatea de comunicare de zi cu zi. Odata asezata aceasta baza in mod solid, putem trece la etapele urmatoare, vizand achizitia de cuvinte noi, care pot duce la creșterea unui limbaj elevat.

Pentru a contribui la dezvoltarea vocabularului activ al copilului, este indicat sa il invatam cuvinte noi in distincte situatii de viata, nu in mod izolat. De exemplu, daca dorim sa ii explicam ce inseamna padure, cel mai bun lucru pe care il putem face este sa mergem cu el in contextul respectiv, sa ii aratam ce inseamna un copac, si cum copacii formeaza o padure. Daca nu avem posibilitatea sa ii creem contextul, putem apela la ilustratii, filme sau alte materiale care sa ii confere, pe langa cuvant, imaginea care este definita de respectivul cuvant. Odata formata o baza lingvistica, ii va fi usor sa asimileze cuvinte noi, fie si pe baza explicatiilor oferite de noi, si sa opereze cu ele. O alta modalitate de a-l invata cuvinte noi, este jocul, in cadrul caruia putem inventa diferite situatii in care sa folosim ceea ce dorim ca el sa inteleaga , sa retina si sa poata folosi.

Comunicarea din cadrul familiei este, de asemenea, foarte importanta pentru dezvoltarea vocabularului, pentru că copiii au o capacitate extrem buna de a reproduce si a fi atenti la ceea ce vorbesc adultii, incercand sa inteleaga sensul celor spuse. Daca ii acordam atentie ca unui interlocutor, vom gasi nenumarate momente in cadrul discutiilor din familie, de a-l invata sa comunice.

Nu in ultimul rand, iute ce varsta va permite, este esential sa stimulam interesul pentru lectura al copilului nostru, in detrimentul altor mijloace de informare ca de pildă televizorul si calculatorul care uneori, pot face mai mult rau decat bine. Cel putin pana la timpul in care varsta si bagajul de cunostinte ii vor îngăduie o evaluare corecta a surselor de informatie pe care le acceseaza, ar fi bine ca lectura si comunicarea cu familia sa fie cele mai importante baze ale dezvoltarii vocabularului.